De departe, revelaţia culinară pentru mine în cele două săptămîni petrecute la Dublin s-a numit Seafood Chowder, o supă-cremă pe bază de fructe de mare. S-a nimerit să fim într-o zi în Temple Bar şi, mînaţi de foame, să fim atraşi de un restaurant tradiţional irlandez, Quays.Seafood Chowder face parte din categoria starterelor - in varianta prezentata de mine aici, dar este inclusa si la felurile principale - intr-o varianta mai heavy, dpdv al cantitatii. Ptr. ca voiam la felul principal Irish Stew, am ales seafood chowder mic. O consistenta absolut unica, mai mult cremoasa decit zemoasa, o atingere de gusturi la fix din partea micilor bucatele de verdeturi si un gust proaspat si puternic din partea fructelor de mare (scoici, calamari, creveti). In plus, sosul beneficiaza de infuzie de vin alb. Apoi, tot acest amestec servit cald spre fierbinte cu ajutorul unei linguri care inainteaza anevoios prin continut. Servita cu piine neagra si cu unt.
Felul principal - Irish Stew: un fel de tocanita, gatita la cuptor la foc mic, cu carne de miel, morcovi, cartofi, ceapa si verdeata. Cu garnitura de piure din cartofi noi. Grea si foarte consistenta. Foarte buna, dar in cazul meu venise dupa senzationalul Chowder, asa ca a fost consumata ceva mai greu.Asta a fost masa de la Quays Irish Restaurant. Daca ajungeti la Dublin si mergeti in zona Temple Bar (zona zero - plina de puburi si restaurante) intrati cu incredere la Quays (Temple Bar Square 10-12, Dublin 2). Preţuri: Seafood Chowder: 8,95 euro; Irish Stew: 12,95 euro; bere: 5 euro.
Iar serviciile (ca de altfel peste tot în Irlanda) au un nivel ridicat: siguranţă, încredere, bun simţ, atenţie - asta inspiră
chelnerii
din Irlanda. Jos, cum arată localul şi un scurt material video.







2 comentarii:
Bine ai revenit!
Ca sa te completez: Irish Stew (unul din preferatele mele) poate fi comparat cel mai bine cu Stufatul de miel la care se adauga ceva morcov, cartof.
Eu am un Irish pub in Amsterdam, unde obisnuiesc sa mananc asa ceva, insa tare sunt curios cume un Irish Stew la mama lui, acasa. :)
Trebuie sa scot toxina: in cele 6 saptamini petrecute la NY, Wilmington, New Hampshire si Washington, DC, am gatit de vreo 8-9 ori. Pt. cei care pot avea o experienta similara: sarea este MULT mai sarata decit a noastra, cartofii lasa tone de apa (se face supa sub ei, in cratita cu fripturica), vinetele si alte legume IDEM (Atentie daca vreti sa faceti Musaca de vinete!). Niciodata nu mi-au iesit sarmale mai sarate (potroaca!!!!!!!!!!!) si imposibile, ca la acest Reveillon. Tot ce am facut a fost JENANT!
Trimiteţi un comentariu
Folosiți funcția "Nume/Adresă URL" pentru a vă trece blogul/siteul, chiar dacă e din Wordpress. Nu uitați să treceți și "http".